Toxinfectia alimentara se manifesta prin urmatoarele simptome: greturi, varsaturi, scaune moi, dar si prin apatie sau chiar lesin. Indicata in aceasta situatie este bineinteles vizita la medic, dar pana la consult, pentru a se evita dehidratarea se impune administrarea de lichide, in special ceaiuri, in doze mici si frecvente.

            Perioada de recuperare a organismului poate dura pana la 5 zile, in care regimul de alimentatie ar trebui sa se bazeze pe supe (de zarzavat, de orez sau de fructe), piureuri de fructe sau legume, paste fierte sau budinca, branza de vaci. Se poate servi si carne, dar fiarta sau tocata.

            Vazand o asemenea reclama la TV, copilul va dori achizitionarea produsului. El trebuie invatat de mic ca pentru fiecare produs, trebuie realizata o activitate, ca acestea nu vor veni la simpla dorinta. Acest lucru il va ajuta si mai tarziu, el neintampinand astfel dificultati in a constientiza ca pentru fiecare lucru dorit trebuie sa faca un mic sacrificiu. Asadar, valabil atat pentru dulciuri, cat si pentru jucarii, ar fi bine sa ne antrenam copiii in diverse activitati (ex: dus gunoiul) sau sa le cerem rezultate bune la invatatura, pentru ca apoi sa-i recompensam cu obiectul dorit.

            De cele mai multe ori, creativii din spatele acestor reclame mizeaza intens pe ideea de distractie adevarata, de cele mai multe ori alaturi de mascota brand-ului si nu in ultimul rand pe “calea de a fi cool”. Copilul va dori sa traiasca atmosfera prezentata de reclama si va dori sa consume respectivul produs tocmai pentru a se juca alaturi de prieteni si nu de a gusta un aliment apetisant. Ignorarea unor asemenea stari induse prin alimentatie poate avea efecte devastatoare la adolescenta sau maturitate, adultul stingandu-si astfel emotiile si cautand implinirea in actul mancarii. Trebuie sa le explicam copiilor ca esenta distractiei este chiar joaca alaturi de prieteni si nu respectivul produs. Ar trebui sa-i indrumam spre activitati in care sa socializeze cu cat mai multi copii pentru a vedea ca o asemenea atmosfera placuta sa obtine prin joaca si nu prin mancare.

            Daca tentatia copilului este data de jucaria cadou din meniurile unor lanturi de junk food, incercati achizitionarea acesteia separat de alimentele nesanatoase. Acest lucru este posibil in unele astfel de restaurante.

            De multe ori, masa la un restaurant fast food reprezinta pentru copii un prilej de a se juca alaturi de prietenii de la scoala sau gradinita. De altfel, multe astfel de restaurante ofera copiilor locuri de joaca foarte atragatoare. Puteti dedica o zi din weekend unor activitati in care copilul dvs sa se intalneasca cu prietenii sai, in care sa se implice in activitati fizice sau educative si in care sa aveti grija de alimentatia sa. Asadar, o zi la “iarba verde”, la gradina zoologica, la un concurs canin sau dresaj va surade?

            In anul 1500 i.Hr oamenii au inceput sa consume alune, hrean si stafide. Unele dintre cele mai iubite arome, ciocolata si vanilia dateaza tot din acea perioada. Dupa 300 de ani viata oamenilor a fost indulcita si mai mult odata cu descoperirea zaharului.

            Oamenii au inceput sa prepare muraturi in anul 1000 i.Hr. Tot in acea perioada s-a inceput cultivarea piersicilor si a rosilor.

            Varza a inceput sa fie cultivata in anul 600 i. Hr.

            Cu 500 de ani i.Hr, oamenii au observat ca pot prepara carnea in diverse moduri, cum ar fi carnatii.

            In sec al V-lea i.Hr, fantezia oamenilor s-a materializat in prepararea produselor de patiserie si a aperitivelor. Tot in acea perioada, oamenii au descoperit beneficiile otetului, pe care-l foloseau fie pentru asezonare, fie ca topping.

            Cu un secol mai tarziu, oamenii au inceput sa consume banane si sfecla. Domesticirea curcanului si consumul carnii sale a venit cu 200de ani i.Hr. Tot in acea perioada, oamenii au descoperit savoarea data de sparanghel.

            Oamenii au inceput sa consume gutuie in anul 65 i.Hr.

Cel ce a adus inghetata in Europa se spune ca ar fi fost Marco Polo.Se presupune ca in Europa un desert popular inaintea inghetatei a fost serbetul, care prezenta o consistenta oarecum asemanatoare si diferite arome.

            Termenul de “iced cream” a fost enuntat de Ashmore in 1672.

            Prima carte importanta ce trateaza inghetata a fost “L’Art de faire des Glaces”. O importanta lucrare britanica in care este mentionata inghetata este cartea dnei Hanah Glasse “The Art of Cookery Made Easy”, ce dateaza de la 1747. Prima reteta de inghetata in America a fost scrisa la sfarsitul sec. XVIII-lea.  Aceasta avea aroma de vanilie. De altfel, in acea perioada, inghetata era disponibila cu aroma de miere sau de fructe. Trebuie mentionat ca in sec. XVIII-lea, inghetata existenta pe piata avea forma granitei.

            Alimentatia complementara va asigura substantele nutritive ce nu pot fi asimilate din alaptare. Continutul de fier din laptele matern este unul scazut si de aceasta, pentru ca bebelusul sa nu se confrunte cu deficienta de fier, trebuie sa i se asigure aceasta substanta din alte alimente. Acelasi fenomen poate avea loc si in cazul zincului sau al altor substante nutritive. Atentie insa, s-au inregistrat cazuri in care nutritia cu alimente bogate in zinc a fost daunatoare. Carentele de vitamine pot aparea cand regimul alimentar al mamei este unul defectuos. Atat copilul, cat si mama ar trebui sa beneficieze de un aport optim de vitamine.

            Igiena este deosebit de importanta in prepararea, consumul si pastrarea alimentatiei copilului. Atentie atat la tacamuri, vesela, cat si la locul unde veti pastra mancarea bebelusului. Asigurati-i bebelusului dvs mancare proaspat preparata.

            Bebelusii ar trebui hraniti direct, iar copiii ar trebui asistati la servirea mesei.

            Alimentatia complementara ar trebui sa fie una cat mai variata si bogata in vitamine. Un regim vegetarian nu va furniza totalitatea substantelor nutritive necesare.

            Consistenta meselor ar trebui sa creasca gradual pe masura ce copilul inainteaza in varsta. Daca la 6 luni copiii pot consuma mancare semisolida, la 12 luni pot deja sa fie hraniti cu alimente solide. Cu toate acestea, evitati alimentele care pot prezenta pericol de sufocare.

            Consumul sucurilor ar trebui redus, substantele nutritive fiind furnizate din mancarurile solide. Totodata, ceaiul si bauturile racoritoare ar trebui evitate, datorita continutului scazut de substante nutritive.

            Pe masura ce copilul inainteaza in varsta ar trebui sa i se ofere din ce in ce mai multe mese avand alimentatie complementara. Daca la 6-8 luni, bebelusul ar trebui sa beneficieze de 2-3 mese, dupa 9 luni, acesta ar putea servi chiar 3-4 mese/zi si 1-2 gustari intre mese.

            In timpul imbolnavirii, alimentatia copilului se va baza pe alimente cu consistenta lichida si pe alaptare. Dupa vindecare, sporiti alimentatia copilului si incurajati-l sa manance mai mult.

            Nu uitati sa starniti interesul copilului pentru mancare, stabilind un contact emotional cu el pe durata acestei activitati, vorbindu-i, facand din servirea mesei un lucru cat mai placut si distractiv. Incercati sa mentineti atentia bebelusului asupra mancarii.  Daca bebelusul va refuza un aliment, experimentati diverse combinatii pentru a incuraja consumul. Nu fortati copilul sa manance, ci incurajati-l!

            Pentru mai multe sfaturi, vizitati site-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, unde veti putea gasi documente elaborate de institutie.

            Populatia sumeriana consuma paine de porumb. Se cultivau palmierii, iar dintre fructe se consumau mere, caise, cirese, smochine, pepeni, pere, prune. Sumerienii de asemenea cultivau ceapa, usturoi,laptuci, varza, castraveti, morcovi, fasole, mazare, condimente (menta, coriandru, mustar, rozmarin, chimen). In mod curios, maslinele si strugurii nu era atat de populare.

Se cresteau oi, (animale foarte importante), rate si gaste si se vanau gazele, pasari si caprioare. Carnea se consuma uscata, afumata, sarata, prajita, fiarta sau la gratar.

Fructele erau conservate in miere, iar merele de obicei erau uscate.

Tot in Mesopotamia s-au descoperit trufele.

Egiptul Antic

Se presupune ca civilizatia egipteana s-a format in jurul anului 3100 i.H. Despre obiceiurile culinare si modalitatile de administrare a alimentelor in Egiptul Antic, avem informatii de la istorici sau din desenele gasite in piramide.

Egiptenii aveau propriile metode de conversare a alimentelor, precum si obiceiuri specifice de servire a mesei si de petrecere a timpului liber.
            Cereale, care reprezentau totodata si moneda de schimb, in sistem de barter, erau pastrate in  silozuri chiar si ani, inundatiile pe Nil producand un exces de grane care erau folosite pentru a hrani constructorii de sisteme de irigatii si pe cei de piramide.

Legumele si fructele erau uscate, pentru a fi conservate.

Carnea de peste si pasare  erau uscate la soare (12 000 iHr), iar peste, care reprezenta alimentatia soldatilor, mai era conservat in sare.

Desenele din piramide ne stau marturie cu privire la banchetele organizate in Egiptul Antic, chiar daca scrierile istoricilor nu consemneaza existenta acestor petreceri. In Vechiul Regat, acestea lua forma unor adunari de familie, iar in Noul Regat, gazdele se bucurau si de prezenta prietenilor si cunoscutilor. Faraonul organiza banchete oficiale. In cadrul acestor evenimente se serveau multe fructe si legume, carne din abundenta, miere. Bauturile erau consumate in onoarea zeitei Hathor (zeita frumusetii, dragostei si a muzicii). Taranii in schimb, sarbatoreau Noul An si cateva sarbatori religioase. Sexele se amestecau doar la mesele in familie.

Pentru divertisment, gazda delecta oaspetii cu muzica, acrobatii si povestiri. Ca fapt inedit, femeile aveau asupra lor flori de lotus pentru parfum si un recipient de grasime parfumata pe cap, ce se topea in decursul serii, parfumand purtatoarea.

Carnea era oferita in semn de sacrificiu, de ofranda. Vanatul era un sport practicat de cei avuti. Totodata, s-a incercat domesticirea unor specii de animale salbatice.

Cei instariti serveau trei mese pe zi, in care se regaseau legumele, vanatul, ouale si carnea de vita. Diversitatea meniului era un semn de bogatie. In schimb, alimentatia zilnica pentru egipteanul obisnuit cuprindea doua mese formate din: bere, paine si ceapa (de dimineata), legume fierte, paine si bere, vanat (seara). Berea, a carei munca de productie era realizata de catre femei si painea faceau parte din meniul tuturor. Preotii si nobilii aveau la dispozitie insa 40 de sortimente de paine.

Se mai consumau untul si lactatele, acestea fiind usor de obtinut. La desert se serveau fructe –in special struguri-, smochine si pepene.

Elita folosea tacamuri din aur si alabastru, iar oamenii de rand tacamuri din metal.

Datorita credintei ca defunctul isi continua viata intr-o alta lume, mortii erau ingropati cu mancare pentru a se asigura hrana in viata de apoi.

            In Evul Mediu, martipanul a devenit materialul din care se faceau diverse statui pentru dineuri si petreceri. Consistenta sa solida il face ideal pentru astfel de figurine.

            La curma dintre secolele al XIX si al XX-lea, in 1892, soprana Nellie Melba (1861-1931) incanta publicul in opera lui Richard Wagner “Lonhegrin”. In cinstea ei, Ducele de Orleans a oferit un dineu, la care bucatarul sef al Hotelului Savoy, Auguste Escoffier, a introdus un nou desert, dedicat artistei si inspirat in prezentare din opera. Cum lebada tragea barca si cavalerul salvator al Elsei, asa si aceasta sculptura de gheata purta piersici peste un pat de inghetata de vanilie.

            Se spune ca marea artista adora inghetata, dar evita s-o consume temandu-se pentru corzile vocale. In acest desert bazat pe inghetata de vanilie si piersici, socul temperaturii era redus de fructe.

            La deschiderea hotelului Carlton, in 1900, bucatarul a introdus o noua versiune in care nu mai era prezenta lebada si in care piersicile erau garnisite cu piure de zmeura.

            OMS si UNICEF recomanda tuturor mamicilor initierea alaptarii inca din prima ora de viata, alaptarea exclusiva, alaptarea la cererea bebelusului si nefolosirea recipientelor in hranirea lui.

            Prin alaptare, bebelusului ii sunt furnizate toate substantele nutritive necesare in primele luni de viata. Continuarea  in cea de-a doua jumatate a primului an de viata ii asigura 50% din substantele nutritive, iar dupa cel de-al doilea an  de viata 30% dintre acestea.

            Alaptarea ofera beneficii si pentru sanatatea mamelor, scazand riscul aparitiei cancerului ovarian si mamar.

            OMS si UNICEF s-au implicat in conceperea unui program care sa educe populatia cu privire la beneficiile alaptarii si in acelasi timp sa instruiasca mamele spre alaptarea corecta. Pentru mai multe detalii vizitati site-ul OMS.