<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Cu gust &#187; Bautura</title>
	<atom:link href="http://www.cugust.ro/category/bautura/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.cugust.ro</link>
	<description>Just another WordPress weblog</description>
	<lastBuildDate>Wed, 21 Oct 2009 00:07:32 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Cat de fresh este un fresh?</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/bauturi-nonalcoolice/218/cat-de-fresh-este-un-fresh.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/bauturi-nonalcoolice/218/cat-de-fresh-este-un-fresh.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2009 21:17:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bauturi nonalcoolice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=218</guid>
		<description><![CDATA[            Cu totii suntem convinsi ca daca bem suc natural de fructe, ne asiguram un aport semnificativ de vitamine. Consideram fresh-urile drept bauturi sanatoase si ne bazam pe consumul lor pentru energizare si un tonus pozitiv.
            Cu toate acestea, a conta doar pe indicatiile de pe recipiente fara a acorda atentie unor aspecte secundare este [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>            Cu totii suntem convinsi ca daca bem suc natural de fructe, ne asiguram un aport semnificativ de vitamine. Consideram fresh-urile drept bauturi sanatoase si ne bazam pe consumul lor pentru energizare si un tonus pozitiv.</p>
<p>            Cu toate acestea, a conta doar pe indicatiile de pe recipiente fara a acorda atentie unor aspecte secundare este total gresit.</p>
<p>            Odata preparat sucul natural de fructe, acesta trebuie consumat in 10 min daca dorim cu adevarat sa ne bucuram de vitamine. Fresh-ul intr-adevar trebuie sa fie proaspat, pentru a nu i se permite pierderea substantelor nutritive prin oxidare.</p>
<p>            Tinut pe o durata de mai multe ore, acesta incepe sa putrezeasca si prin acest proces, sa-si modifice gustul si sa devina nesanatos.</p>
<p>            Cu privire la sucul natural de fructe comercializat, trebuie mentionate anumite chestiuni. Acesta inceteaza de mult sa poate fi considerat o bautura sanatoasa, tocmai datorita proceselor chimice la care este supus.</p>
<p>            Sucul natural de fructe ambalat este produs si comercializat la scara larga si de cele mai multe ori este fabricat pe baza concentratului de fructe prin adaosul de apa. Acest lucru nu este tinut secret de catre producatori, pe recipiente fiind specificat procentul (de obicei in jur de 40%) de suc natural.</p>
<p>            Prin procesul de pasteurizare, care prelungeste durata de valabilitate, sucul devine bun de a fi consumat pe durata unui an. Gustul sau natural este modificat prin acest si pentru a se pastra fidelitatea gustului si a culorii, sunt adaugate diversi indulcitori si coloranti.</p>
<p>            Totodata, de obicei aceste sucuri sunt ambalate in recipiente opace, tocmai pentru a nu permite patrunderea luminii care ar grabi procesul de oxidare.</p>
<p>            Asadar, incercati sa faceti dintr-un fresh o activitate distractiva, folositi-va imaginatia in fata blenderului si optati pentru natural si pentru sanatate.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/bauturi-nonalcoolice/218/cat-de-fresh-este-un-fresh.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Limonada</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/116/limonada.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/116/limonada.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 14:49:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bautura]]></category>
		<category><![CDATA[Bauturi nonalcoolice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=116</guid>
		<description><![CDATA[ 
            Una dintrecele mai vechi si mai populare bauturi racoritoare este limonada.
            Limonada poate fi facuta cu apa carbogazoasa sau plata, indulcita sau nu. De asemenea aceasta poate fi colorata artificial prin amestecul cu diferite siropuri.
            Exista diverse moduri de preparare a limonadei. Cel mai cunoscut este cel al combinarii apei cu suc de lamaie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p> </p>
<p>            Una dintrecele mai vechi si mai populare bauturi racoritoare este limonada.</p>
<p>            Limonada poate fi facuta cu apa carbogazoasa sau plata, indulcita sau nu. De asemenea aceasta poate fi colorata artificial prin amestecul cu diferite siropuri.</p>
<p>            Exista diverse moduri de preparare a limonadei. Cel mai cunoscut este cel al combinarii apei cu suc de lamaie si zahar, insa limonada mai poate fi preparata prin praf de sirop sau prin inlocuirea apei cu fulgi de gheata.</p>
<p>            Pentru 8-10 portii de limonada puteti alegere urmatoarea reteta:</p>
<p>-         425 g zahar</p>
<p>-         1,8 l apa</p>
<p>-         300g suc de lamaie proaspat</p>
<p>Turnati zaharul intr-o cratitia adaugand 250ml apa. Aduceti la fiert la foc mare, amestecand in continuu. Odata ce zaharul s-a dizolvat, lasati lichidul sa se raceasca, apoi acoperiti-l si puneti-l la frigider. Puneti sucul de lamaie intr-un vas, adaugati siropul de zahar si apa si apoi amestecati.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/116/limonada.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Patima slava si aroma ceaiului</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/114/patima-slava-si-aroma-ceaiului.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/114/patima-slava-si-aroma-ceaiului.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 14:44:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bautura]]></category>
		<category><![CDATA[Ceai]]></category>
		<category><![CDATA[Recomandari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=114</guid>
		<description><![CDATA[Inchid ochii si simt doar adierea vantului suav al unei seri de august. Lumea in jurul meu e absorbita in hipnoticul tandem al muzicii si al ceaiului. Puternica voce a Nataliei vibreaza si ma face sa ma trezesc din dulcea si lenesa reverie in care m-am cufundat. Ii simt daruirea in fata cantecului si al [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Inchid ochii si simt doar adierea vantului suav al unei seri de august. Lumea in jurul meu e absorbita in hipnoticul tandem al muzicii si al ceaiului. Puternica voce a Nataliei vibreaza si ma face sa ma trezesc din dulcea si lenesa reverie in care m-am cufundat. Ii simt daruirea in fata cantecului si al sentimentelor ce au mentinut vii atatea generatii si ma face sa ma inclin in fata artei&#8230;</p>
<p>            Intr-un loc retras, ca o fortareata in care te simti protejat de edera ce ascunde si infrumuseteaza, am venit pentru a descoperi o alta fata a poporului rus. Vreau sa-i descopar iubirea ce incalzeste sufletul si licoarea ce face sa treaca mai usor iernile dure.</p>
<p>            Intr-un loc magic, ascuns parca de Capitala zilelor noastre, mereu pe fuga, mult prea preocupata de detalii ce adesea nu compun niciun intreg, regasesc linistea si in acelasi timp, trairi intense, de care sufletele noastre amortite nu mai stiu sa se bucure.</p>
<p>Ma aflu la Serendipity, o ceainarie cocheta dar intima, care-ti seamana in tine dulcea indoiala: sunt oare in familie sau am reusit sa evadez intr-o calatorie aromata in jurul lumii?</p>
<p>Cuprind cescuta de ceai cu ambele maini incercand sa-i simt caldura si ma pregatesc sa descopar sentimentele ascunse in cantece rusesti. Inainte de fiecare melodie, frumoasa Nataly ne face un mic rezumat al versurilor, iar dupa primele acorduri, ne transpunem ca martori privilegiati in poveste. In schimb, Nataly, despre care pot spune ca a fost binecuvantata de divinitate cu o voce fenomenala se lasa cuprinsa de trairile personajelor, facand din cantec o adevarata infuzie de viata. Publicul este coplesit&#8230; Al cui oare sa fie meritul? Al autorilor cantecelor ce au fascinat ascultatori zeci sau sute de ani? Al inegalabilei formatii Nataly Group pentru interpretare? Al artei care reuseste ca prin magie sa materializeze ce este mai frumos? Sau al poporului rus pentru intensitatea sentimentelor?</p>
<p>Descopar astfel un popor cu o caldura mult mai intensa decat clima vitrega si cu traditii stravechi, precum prepararea ceaiului la samovar.</p>
<p>Dar ce este samovarul, se vor intreba cei mai tineri dintre noi? Ei bine, acest obiect ciudat, pe care ochii nestiutori l-ar vedea cu rol decorativ, este un simbol atat de drag si util in orice camin rusesc, care ajuta la prepararea celui mai aromat ceai. Mandrindu-se cu o istorie proprie, avand diferite culori sau bucurandu-se de amprenta atator stiluri decorative, samovarul ofera rusilor un mod propriu de preparare a ceaiului.</p>
<p>Dupa concert plec cu zambetul tipic al unui cuceritor: am reusit sa iau cu mine o parte din Rusia prin amintirea unor cantece si povesti fascinante si o aroma noua, mai intensa. Parasesc cu regret ceainaria, zona Parcului Icoanei si ma intorc spre un oras cuprins de lumina si miscare, dar parca prea amortit de superficialitatea cotidiana.</p>
<p>A trecut astfel si cea de-a doua zi a Festivalului Tea&amp; Coffee&#8230;</p>
<p>Doresc pe aceasta cale sa multumesc pentru minunata experienta a muzicii si a ceaiului organizatorilor festivalului, ceainariei Serendipity, formatiei Nataly Group si celor care au avut inspiratia de a canta in versuri frumoasele sentimente!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/114/patima-slava-si-aroma-ceaiului.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>In ritm de &#8230; mate</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/112/in-ritm-de-mate.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/112/in-ritm-de-mate.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 14:41:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bautura]]></category>
		<category><![CDATA[Ceai]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=112</guid>
		<description><![CDATA[            Cand ne gandim la America de Sud automat ne vin in minte soarele ce parca uita sa apuna, culturile stravechi si trupurile armonioase ce se misca frenetic pe ritmuri ametitoare. Asociem astfel acest atragator continent cu energia.
            Distractia e in toi, iar cei dornici de ea fac fata cu succes ajutati de mate, bautura [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>            Cand ne gandim la America de Sud automat ne vin in minte soarele ce parca uita sa apuna, culturile stravechi si trupurile armonioase ce se misca frenetic pe ritmuri ametitoare. Asociem astfel acest atragator continent cu energia.</p>
<p>            Distractia e in toi, iar cei dornici de ea fac fata cu succes ajutati de mate, bautura traditionala in mai multe tari sud-americane. Infuzia frunzelor de mate ofera ceaiului o aroma asemanatoare cu cea a ceaiului verde sau a cafelei, in care poti fi surprins si de o usoara senzatie de tutun. Continutul sau de cofeina te tine in priza pentru dans, veselie si iubire patimasa.</p>
<p>            Aceasta bautura nu este doar una revigoranta, servirea ei poate fi si un ritual de meditatie si de relaxare. Cert este ca mate, considerata “bautura prieteniei”, apropie indivizii si de acea in general este consumata in sanul familiei sau in mijlocul prietenilor. Mate poate fi considerata un fel de “pipa pacii”, existand un adevarat ritual prin care aceasta este servita.</p>
<p>            Mate se bea in mod traditional dintr-un recipient , cu ajutorul unui pai din metal care prezinta la capatul introdus in bautura o sita care impiedica frunzele se fie sorbite. In recipient, ce poate fi din lemn, din ceramica sau metalic,  sunt adaugate frunzele de mate si apa fierbinte.</p>
<p>            Intr-un grup, toti cei prezenti vor bea folosint acelasi recipient si acelasi pai, iar unei persoane ii revine sarcina de a degusta primul bautura, pentru a asigura restul de puritatea si temperatura potrivite. Acesta, care in limba spaniola poarta numele de cebador, nu stie ce va gasi la capatul paiului, asa ca primul recipient baut poarta denumirea de “mate al fraierului” (mate del zonzo). Dupa ce termina de baut, cebadar va reumple recipientul si-l va inmana persoanei de langa, care va proceda intocmai cu vecinii sai de masa pana cand mate va pierde din intensitate si va fi considerat “spalat”.</p>
<p>            Ceaiul se serveste de obicei neindulcit, adaosul de zahar sau de miere putand deteriora recipientul.</p>
<p>            Renumele ceaiului mate a traversat granitele continentului, calitatile sale fiind apreciate de indivizi din toate colturile lumii. In Romania putem savura aceasta revigoranta bautura in ceainarii sau in intimitatea caminului, pliculete de mate fiind accesibile in magazine de specialitate (naturiste, de suplimente pentru sportivi etc.).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/112/in-ritm-de-mate.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cafeaua turceasca</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/110/cafeaua-turceasca.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/110/cafeaua-turceasca.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 14:38:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bautura]]></category>
		<category><![CDATA[Cafea]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=110</guid>
		<description><![CDATA[            Desi initial s-ar crede ca aceasta denumire indica un sortiment distinct de cafea, nu exista un soi special care sa fie gasit pe teritoriul Turciei. Cafeaua turceasca are legatura cu modul tipic de preparare, ce a devenit popular pe fostul teritoriu al Imperiului Otoman.
            Cafeaua turceasca se prepara in ibric de cupru din cafea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>            Desi initial s-ar crede ca aceasta denumire indica un sortiment distinct de cafea, nu exista un soi special care sa fie gasit pe teritoriul Turciei. Cafeaua turceasca are legatura cu modul tipic de preparare, ce a devenit popular pe fostul teritoriu al Imperiului Otoman.</p>
<p>            Cafeaua turceasca se prepara in ibric de cupru din cafea macinata, proaspat prajita si apa fiarta la foc mic pentru a se extrage mai bine aroma.</p>
<p>            Pentru fiecare ceasca de cafea sunt necesare 1-2 lingurite de cafea. Cu privire la indulcirea cafelei, exista 4 categorii de cafea: cea simpla, neindulcita, cea usor indulcita (in care este adaugata jumatate de lingurita de zahar), dulce (in care s-a adaugat o lingurita de zahar) si cea foarte dulce (ce cuprinde chiar si 2 lingurite de zahar).</p>
<p>            Zaharul se amesteca si apoi cafeaua este lasata sa fiarba la foc mediu.<a title="Enlarge" href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:Turkishcoffee....jpg"></a></p>
<p>            Cafeaua turceasca se serveste in mod traditional insotita de un pahar de apa si de rahat turcesc.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/110/cafeaua-turceasca.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce fel de vin folosim la gatit?</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/108/ce-fel-de-vin-folosim-la-gatit.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/108/ce-fel-de-vin-folosim-la-gatit.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 14:37:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bautura]]></category>
		<category><![CDATA[Bauturi alcoolice]]></category>
		<category><![CDATA[Recomandari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=108</guid>
		<description><![CDATA[            De multe ori suntem incantati de felurile de mancare preparate cu vin. Aroma subtila pare sa innobileze preparatele culinare si tocmai de aceasta vinurile sunt foarte des folosite la gatit.
            Vinul este astfel folosit ca ingredient in prepararea mancarii, pentru marinare sau pentru aromarea unei mese deja pregatite.
            Alegerea si folosirea vinului insa ar [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>            De multe ori suntem incantati de felurile de mancare preparate cu vin. Aroma subtila pare sa innobileze preparatele culinare si tocmai de aceasta vinurile sunt foarte des folosite la gatit.</p>
<p>            Vinul este astfel folosit ca ingredient in prepararea mancarii, pentru marinare sau pentru aromarea unei mese deja pregatite.</p>
<p>            Alegerea si folosirea vinului insa ar trebui sa urmeze niste reguli, tocmai pentru a da savoare mancarii si nu pentru a-i modifica intr-un mod nedorit gustul.</p>
<p>            In primul rand, vinul pentru gatit ar trebui sa fi asortat cu cel servit la masa.</p>
<p>            Desi vinul folosit la gatit poate fi de o calitate inferioara, nu alegeti un vin pe care in mod normal nu l-ati bea. De asemenea, evitati vinurile prea dulci sau prea acre.</p>
<p>            Cu cat prepararea unei mese dureaza mai mult, cu atat se va evapora din alcoolul continut de vin, ramanand aroma subtila.</p>
<p>            Nu adaugati prea mult vin fiindca aroma sa ar putea fi mai puternica decat cea a mancarii. Ar trebui sa i se acorde vinului timp sa se combine cu ingredientele, de acea nu-l adaugati inainte de servire, ci in momentul in care preparati efectiv felul de mancare. De asemenea, asteptati 10 minute si gustati inainte de a adauga o cantitate in plus.</p>
<p>            Vinul ramas intr-o sticla mai poate fi pastrat in frigider maxim 2 saptamani, iar daca este schimbat intr-o noua sticla si sigilat, poate rezista chiar si o luna.</p>
<p>            Pentru prepararea puiului, folositi vin alb.</p>
<p>            Vinul rosu poate fi folosit la prepararea carnii rosii.</p>
<p>            Vinul rosu puternic poate fi folosit pentru supele de radacinoase, pentru ciorba de vita sau pentru sosurile rosii.</p>
<p>            Pentru supa de fructe de mare sau pentru bouillabaisse, puteti folosi vinul alb uscat. Acesta mai poate fi folosit pentru prepararea pestelui, a fructelor de mare, a carnii de pasare, de porc sau vitel precum si a sosurilor usoare sau cremoase.</p>
<p>            Vinul alb dulce este o alegere potrivita pentru desert.</p>
<p>            Vinul uscat, tare poate fi folosit la prepararea supelor de legume sau cea a pasarilor.</p>
<p>            Pentru prepararea felurilor de mancare ce fac parte din bucataria regionala, folositi un vin de-al locului.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/108/ce-fel-de-vin-folosim-la-gatit.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Whisky sau whiskey?</title>
		<link>http://www.cugust.ro/bautura/105/whisky-sau-whiskey.html</link>
		<comments>http://www.cugust.ro/bautura/105/whisky-sau-whiskey.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 14:35:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cugust</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bautura]]></category>
		<category><![CDATA[Bauturi alcoolice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cugust.ro/?p=105</guid>
		<description><![CDATA[            Desi practica distilarii este de origine asiatica, aceasta a fost adusa in Irlanda in sec VI-VII de catre misionarii trimisi in zona mediteraneana. In limba irlandeza, “uisce beatha” desemna “apa vietii”. Dificultatea de a pronunta aceasta denumire de catre soldatii englezi care au invadat in sec al XII-lea Irlanda a dus la aparitia cuvantului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>            Desi practica distilarii este de origine asiatica, aceasta a fost adusa in Irlanda in sec VI-VII de catre misionarii trimisi in zona mediteraneana. In limba irlandeza, “uisce beatha” desemna “apa vietii”. Dificultatea de a pronunta aceasta denumire de catre soldatii englezi care au invadat in sec al XII-lea Irlanda a dus la aparitia cuvantului “whisky”.</p>
<p>            Celebra bautura a purtat aceasta denumire pana in cea de-a doua jumatate a secolului XIX, cand piata bauturilor a fost acaparata de whisky-ul scotian, de o calitate inferioara, fortandu-i pe producatorii irlandezi si americani sa moifice denumirea in “whiskey”, deosebindu-si astfel marfa si implicit, calitatea ce o insotea.</p>
<p>            Astazi, termenul de “whisky” desemneaza bauturile originare din Scotia, Tara Galilor, Canada si Japonia, iar cel de “whiskey” cele din Irlanda si Statele Unite.</p>
<p>            Cam aceasta este povestea celor doua categorii de bauturi. Iar daca v-ati intrebat de unde vine denumirea de “scotch”, ei bine, ganditi-va la whisky-ul scotian si veti gasi raspunsul.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cugust.ro/bautura/105/whisky-sau-whiskey.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
