Alimentatia complementara ar trebui sa insoteasca alaptarea de la varsta de 6 luni pana la cea de 24 de luni. Pana la varsta de 6 luni alimentatia bebelusului ar trebui sa fie facuta exclusiv prin alaptare, iar aceasta ar trebui continuata pana la 24 de luni sau chiar mai mult. O alimentatie complementara incorecta are efecte negative asupra cresterii si dezvoltarii copilului, fiind una dintre cele mai puternice cauze ale malnutritiei. Organizatia Mondiala a Sanatatii a elaborat un plan cadru de indicatii de alimentatie corecta a copilului, atat pentru copiii alaptati, cat si pentru cei nealaptati.

            Alimentatia complementara va asigura substantele nutritive ce nu pot fi asimilate din alaptare. Continutul de fier din laptele matern este unul scazut si de aceasta, pentru ca bebelusul sa nu se confrunte cu deficienta de fier, trebuie sa i se asigure aceasta substanta din alte alimente. Acelasi fenomen poate avea loc si in cazul zincului sau al altor substante nutritive. Atentie insa, s-au inregistrat cazuri in care nutritia cu alimente bogate in zinc a fost daunatoare. Carentele de vitamine pot aparea cand regimul alimentar al mamei este unul defectuos. Atat copilul, cat si mama ar trebui sa beneficieze de un aport optim de vitamine.

            Igiena este deosebit de importanta in prepararea, consumul si pastrarea alimentatiei copilului. Atentie atat la tacamuri, vesela, cat si la locul unde veti pastra mancarea bebelusului. Asigurati-i bebelusului dvs mancare proaspat preparata.

            Bebelusii ar trebui hraniti direct, iar copiii ar trebui asistati la servirea mesei.

            Alimentatia complementara ar trebui sa fie una cat mai variata si bogata in vitamine. Un regim vegetarian nu va furniza totalitatea substantelor nutritive necesare.

            Consistenta meselor ar trebui sa creasca gradual pe masura ce copilul inainteaza in varsta. Daca la 6 luni copiii pot consuma mancare semisolida, la 12 luni pot deja sa fie hraniti cu alimente solide. Cu toate acestea, evitati alimentele care pot prezenta pericol de sufocare.

            Consumul sucurilor ar trebui redus, substantele nutritive fiind furnizate din mancarurile solide. Totodata, ceaiul si bauturile racoritoare ar trebui evitate, datorita continutului scazut de substante nutritive.

            Pe masura ce copilul inainteaza in varsta ar trebui sa i se ofere din ce in ce mai multe mese avand alimentatie complementara. Daca la 6-8 luni, bebelusul ar trebui sa beneficieze de 2-3 mese, dupa 9 luni, acesta ar putea servi chiar 3-4 mese/zi si 1-2 gustari intre mese.

            In timpul imbolnavirii, alimentatia copilului se va baza pe alimente cu consistenta lichida si pe alaptare. Dupa vindecare, sporiti alimentatia copilului si incurajati-l sa manance mai mult.

            Nu uitati sa starniti interesul copilului pentru mancare, stabilind un contact emotional cu el pe durata acestei activitati, vorbindu-i, facand din servirea mesei un lucru cat mai placut si distractiv. Incercati sa mentineti atentia bebelusului asupra mancarii.  Daca bebelusul va refuza un aliment, experimentati diverse combinatii pentru a incuraja consumul. Nu fortati copilul sa manance, ci incurajati-l!

            Pentru mai multe sfaturi, vizitati site-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, unde veti putea gasi documente elaborate de institutie.