In Mesopotamia au fost descoperite primele retete culinare, ce contineau doar lista de ingrediente, fara cantitate sau timp de preparare. Acestea dateaza din anul aprox. 2000 i.Hr.

            Populatia sumeriana consuma paine de porumb. Se cultivau palmierii, iar dintre fructe se consumau mere, caise, cirese, smochine, pepeni, pere, prune. Sumerienii de asemenea cultivau ceapa, usturoi,laptuci, varza, castraveti, morcovi, fasole, mazare, condimente (menta, coriandru, mustar, rozmarin, chimen). In mod curios, maslinele si strugurii nu era atat de populare.

Se cresteau oi, (animale foarte importante), rate si gaste si se vanau gazele, pasari si caprioare. Carnea se consuma uscata, afumata, sarata, prajita, fiarta sau la gratar.

Fructele erau conservate in miere, iar merele de obicei erau uscate.

Tot in Mesopotamia s-au descoperit trufele.

Egiptul Antic

Se presupune ca civilizatia egipteana s-a format in jurul anului 3100 i.H. Despre obiceiurile culinare si modalitatile de administrare a alimentelor in Egiptul Antic, avem informatii de la istorici sau din desenele gasite in piramide.

Egiptenii aveau propriile metode de conversare a alimentelor, precum si obiceiuri specifice de servire a mesei si de petrecere a timpului liber.
            Cereale, care reprezentau totodata si moneda de schimb, in sistem de barter, erau pastrate in  silozuri chiar si ani, inundatiile pe Nil producand un exces de grane care erau folosite pentru a hrani constructorii de sisteme de irigatii si pe cei de piramide.

Legumele si fructele erau uscate, pentru a fi conservate.

Carnea de peste si pasare  erau uscate la soare (12 000 iHr), iar peste, care reprezenta alimentatia soldatilor, mai era conservat in sare.

Desenele din piramide ne stau marturie cu privire la banchetele organizate in Egiptul Antic, chiar daca scrierile istoricilor nu consemneaza existenta acestor petreceri. In Vechiul Regat, acestea lua forma unor adunari de familie, iar in Noul Regat, gazdele se bucurau si de prezenta prietenilor si cunoscutilor. Faraonul organiza banchete oficiale. In cadrul acestor evenimente se serveau multe fructe si legume, carne din abundenta, miere. Bauturile erau consumate in onoarea zeitei Hathor (zeita frumusetii, dragostei si a muzicii). Taranii in schimb, sarbatoreau Noul An si cateva sarbatori religioase. Sexele se amestecau doar la mesele in familie.

Pentru divertisment, gazda delecta oaspetii cu muzica, acrobatii si povestiri. Ca fapt inedit, femeile aveau asupra lor flori de lotus pentru parfum si un recipient de grasime parfumata pe cap, ce se topea in decursul serii, parfumand purtatoarea.

Carnea era oferita in semn de sacrificiu, de ofranda. Vanatul era un sport practicat de cei avuti. Totodata, s-a incercat domesticirea unor specii de animale salbatice.

Cei instariti serveau trei mese pe zi, in care se regaseau legumele, vanatul, ouale si carnea de vita. Diversitatea meniului era un semn de bogatie. In schimb, alimentatia zilnica pentru egipteanul obisnuit cuprindea doua mese formate din: bere, paine si ceapa (de dimineata), legume fierte, paine si bere, vanat (seara). Berea, a carei munca de productie era realizata de catre femei si painea faceau parte din meniul tuturor. Preotii si nobilii aveau la dispozitie insa 40 de sortimente de paine.

Se mai consumau untul si lactatele, acestea fiind usor de obtinut. La desert se serveau fructe –in special struguri-, smochine si pepene.

Elita folosea tacamuri din aur si alabastru, iar oamenii de rand tacamuri din metal.

Datorita credintei ca defunctul isi continua viata intr-o alta lume, mortii erau ingropati cu mancare pentru a se asigura hrana in viata de apoi.